Home SpecialDREPT LA REPLICĂ – „Realitatea faptică este că CSM Constanța nu acumulează datorii, ci le plătește”

DREPT LA REPLICĂ – „Realitatea faptică este că CSM Constanța nu acumulează datorii, ci le plătește”

by Redactia

Referitor la materialul publicat pe site-ul www.constantasportnews.ro, „CSM Constanța are datorii de peste 1,2 milioane de lei la foști sportivi. Clubul lui Mihai Ochiuleț pierde pe bandă rulantă procesele”, pentru corecta informare a opinie publice vă solicităm publicarea următorului drept la replică:

               Clubul Sportiv Municipal Constanța nu contestă existența unor litigii împotriva sa deschise de către foști sportivi, însă contestă și respinge modalitatea de construcție a materialului jurnalistic.

               Astfel, autorul folosește în mod manipulator afirmații precum: „CSM-ul condus de Mihai Ochiuleț acumulează datorii de peste 1,2 milioane de lei”.

               Realitatea faptică este că CSM Constanța nu acumulează datorii, ci le plătește. Toate cele cinci sume enunțate provin, fără nicio excepție, din contracte semnate între mai 2023 și decembrie 2024 de către fosta conducere și din denunțări unilaterale operate încă din decembrie 2024, adică integral și înainte de preluarea mandatului actual, la 8 ianuarie 2025.

Materialul enumeră efectele, dar omite complet cauza acestora, în fapt nu informează în mod corect cititorul, ci îl orientează către o concluzie falsă, aceea că datoriile sunt „opera” actualei conduceri. Având în vedere tenta manipulatorie, prezentăm ceea ce lipsește, cu bună știință, din articol:

1. Cine a semnat contractele din care rezultă cele 1,2 milioane de lei?

               Cele cinci dosare invocate au la bază litigii născute din contracte de activitate sportivă negociate, aprobate și semnate în mandatul fostei conduceri: Annemarie Godri-Părău, Gabriela Mărginean, Ioana Ghizilă, Boglárka Biszak și alte baschetbaliste au avut contracte încheiate în perioada 2023- 2024 pe sume exorbitante pentru acest sport și cu clauze-beneficii pe care, de obicei, le găsim în contractele din NBA.

               Patru dintre cele cinci persoane menționate în articol, plus altele nemenționate, și-au denunțat contractele în aceeași lună, decembrie 2024, în mijlocul sezonului competițional și simultan cu schimbarea conducerii clubului. „Întâmplător”, unele au plecat la Rapid, împreună cu fostul director.

2. De ce se ,,pierd” aceste procese? Răspunsul este scris în contracte

               Titlul vorbește despre procese pierdute „pe bandă rulantă”, sugerând o apărare defectuoasă. Realitatea juridică este alta: aceste procese au fost pierdute în ziua în care contractele au fost semnate. Un club de drept public, finanțat în proporție de 97%-98% din subvenții de la bugetul local, a acceptat, între altele, următoarele clauze:

  • dacă există o întârziere la plată de 15 zile, oricât de mică, inclusiv de 50 de lei, sportiva poate rezilia unilateral, fără nicio punere în întârziere sau notificare de plată și să primească toți banii până la finalul contractului;
  • sportiva, de ex. pentru 50 lei restanțe, poate să refuze participarea la antrenamente și la meciuri, fără nicio sancțiune, obligațiile clubului rămânând în ființă, „ca și cum jucătoarea ar fi participat”;
  • contractul este declarat „garantat”, adică se plătește integral – indiferent că sportiva prestează sub orice critică/nu joacă deloc, eliminând orice control al calității serviciului plătit din bani publici;
  • alte clauze aberante, precum:
  • cazare într-un imobil de înaltă calitate, cu minim 2 dormitoare și televiziune prin satelit și utilat inclusiv cu furculițe, așternuturi, etc.;
  • sportiva poate înceta contractul fără nicio despăgubire, pentru motive străine de sport, de ex. dacă nu intra la master.
  • orice acord ulterior între club și sportivă trebuie încheiat prin agenția impresarului, sub sancțiunea unui comision de 10% din valoarea contractului, suportat de club. Agentul era avocatul Clubului de la acel moment iar prin contract Clubul se obliga să-i plătească comisionul;
  • eliminarea obligativității respectării statutului FRB și a comisiilor FRB, pentru a scăpa de reducerea clauzelor abuzive în temeiul jurisprudenței instanțelor de arbitraj.  

               La secția de baschet feminin, majoritatea participanților la activitatea sportivă aveau astfel de clauze. Tot „întâmplător”, la celelalte 22 de secții ale clubului astfel de clauze lipsesc; de ce, ar trebui întrebată fosta conducere.

Un club care a semnat asemenea clauze nu pierde procesele din vina celor care îl apără astăzi, le pierde pentru că a renunțat, prin semnătură, prin contractele încheiate, la orice posibilă viitoare apărare.

3. Cine a redactat clauzele și cine reprezintă astăzi partea adversă?

               Ține de o logică elementară deducția faptului că acele contracte au fost redactate de avocatul care asigura, la acea dată, asistența juridică permanentă a clubului. Culmea ironiei este că, același avocat figurează în contract, prin societatea care îi poartă numele, ca impresar al jucătoarelor, cu onorariu de la club.  Astăzi, același avocat îi reprezintă pe foștii sportivi în procesele împotriva clubului, dar și în calitate de avocat al fostului director în litigiile deschise de acesta ulterior demiterii.

               Pentru o mai bună informare a opiniei publice, amintim și costurile asistenței juridice din perioada fostei conduceri pentru unul și același singur avocat: onorariu lunar de 25.000 lei + TVA plus alte contracte separate cu același avocat pentru litigii individuale (40.000 euro +tva pentru un litigiu în arbitraj, alți 40.000 euro + tva pentru alt litigiu, 15.000 pentru altul, 20.000 pentru altul, ș.a.m.d.). Cumulat, pe anul 2024, fosta conducere a CSM Constanța a angajat servicii juridice oferite de unul și același avocat în valoare de peste 1 milion de lei.

4. Litigiile nu au fost alese de conducerea actuală. Au fost pornite împotriva ei.

               Toate acțiunile invocate în articol au fost concepute și declanșate fie înainte de 8 ianuarie 2025, fie în săptămânile imediat următoare. În toate litigiile clubul are calitatea de pârât, astfel că nu are altă opțiune procesuală decât să se apere.

               Denunțarea simultană a contractelor de la baschet în decembrie 2024, refuzul oricărei discuții cu noua conducere și sesizarea directă a instanțelor prin același avocat a constituit un instrument suplimentar de presiune financiară exercitată asupra unei administrații abia instalate, într-un moment în care instituția avea deja datorii moștenite de peste 17 milioane de lei. Privind retroactiv la cele prezentate mai sus, am putea considera că fosta conducere împreună cu fostul avocat-impresar au căutat să blocheze activitatea CSM în 2025., ba chiar să falimenteze Clubul.

               Un argument în plus este faptul că, în timp ce Clubul a reușit să încheie înțelegeri amiabile cu toți ceilalți sportivi neplătiți în anul 2024 de stingere a datoriilor pe parcursul anului 2025, singura secție inflexibilă a fost cea de baschet, acolo unde, „întâmplător”, fosta conducere a Clubului și o parte a jucătoarelor reclamante au plecat la același club, Rapid București, și sunt reprezentați astăzi de același fost avocat al CSM Constanța și impresar al baschetbalistelor care au deschis acțiuni în instanță.

               În acest context, apărarea nu a fost o opțiune, ci o obligație de bună gestiune a fondurilor publice. Iar articolul omite complet faptul că această apărare a produs și rezultate:

  • în dosarul Biszak, Curtea de Apel Brașov a admis apelul clubului pe fond, a redus penalitatea contractuală și a înlăturat regimul dobânzii dintre profesioniști, diminuând-o cu 20%. Reducerea unei clauze penale se dispune, atunci când penalitatea este vădit excesivă față de prejudiciul real, instanța nu a redus din indulgență, ci pentru că a constatat caracterul disproporționat al clauzei;
  • în dosarele Fota, Logic și Zivkovic, instanțele civile au declinat competența în favoarea Comisiei de Soluționare a Litigiilor din cadrul Federației Române de Baschet, jurisdicția firească a acestor raporturi, în care se aplică reducerea despăgubirilor cu veniturile obținute la alte cluburi, nu se percep taxe de timbru, nu se acordă dobânda dintre profesioniști și cheltuielile de judecată sunt limitate. Asta deși sportivele prin același avocat, declarau în instanța că ,,sportivii nu trebuie să respecte statutul federației de baschet, întrucât nu e în contract trecut și nu sunt cluburi…”. Totul pentru ca acele cereri să nu fie judecate de comisii specializate în sport, ci de către instanțe aglomerate care nu au experiența jurisprudenței sportive și a cutumei sportive.

               Fiecare reducere de pretenții și fiecare declinare de competență spune același lucru. Clauzele pe care instanțele le corectează au fost redactate în perioada în care asistența juridică permanentă a clubului era asigurată de avocatul care îi reprezintă astăzi pe reclamanți. Un contract care are nevoie de intervenția judecătorului pentru a redeveni echilibrat nu a fost redactat în interesul clubului.

               Nu doar instanța a reținut acest lucru, ci și instituțiile publice care au auditat Clubul în perioada 2025-2026. Toate au reținut existența unor clauze vădit dezechilibrate în cadrul contractelor de la baschet încheiate în perioada 2023-2024. În final, precizăm faptul că CSM Constanța își va continua demersurile legale pentru stabilirea și recuperarea integrală a prejudiciului, indiferent de persoanele responsabile, și că va răspunde public atunci când manipularea va friza și cele mai elementare norme ale bunului simț.

Comunicare CSM Constanța

You may also like

Leave a Comment